Aş vrea
Aş vrea să fiu o floare
din camera ta,
să-ți sarut privirea
cu petalele!
să fiu iarba,
pe care te-aşezi,
să-ți mângâi trupul,
cu verdele primăverii!
Să fiu apa vie
şi să izvorăsc din inima ta:
să mă asculți
susurând,
să mă respiri,
să mă bei!...
Magda Maria Iosub
Fluturași de păpădie
Primăvara grijulie
A întins peste câmpie,
Covoraș din catifea,
Cu fir verde dintr-o stea.
Peste el, în lung și-n lat,
Floricele-a aruncat,
Puișori aprinși din soare,
Lumânări pe verzi altare.
Zorii curg boabe de rouă,
Norii se desfac și plouă,
Floricelele- aurii
Se transformă-n fluturi vii.
Pe câmpie vântu-adie,
Fluturași de păpădie,
De e soare, de e nor,
Vin să ia lecții de zbor.
Nelly Păscălin_10.04.2016
SPRE DINCOLO
Viorica Iliescu
O zi imperfectă.
Un ceas ce sună,
a lacrimă de piatră.
Un drum, o altă cale,
semnul de Carte.
Logăm și delogăm
între suspine, un monolog.
Și încercăm să decriptăm
cuvinte, alte sensuri,
imagini androgine.
Dar, suntem oare conectați
calculatorului divin?
IARNA INIMII MELE
Jane Crisan
Ce doruri mă cheamă și-mi spun să mai stau !
Ce vise mai clatină gând și speranțe-adormite !
Demult nu mai număr la clipe și totuși mai vreau
Să picur din stropi de-amintiri ce erau amorțite...
Mai vreau să renasc uneori într-o toamnă târzie...
Rugina din frunze de suflet s-o simt verde iară...
Mai vreau un boboc să-mi răsară...O anomalie !
Când ninge, e viscol dar eu mă mai simt primăvară...
Mai neagră e noaptea și frigul îmi pare mai rece...
Mă doare lumina și parcă mă arde căldura...
Îmi șovăie gândul cândva mult mai ferm...Oare de ce
Cuprind îndoieli și încet invadează tacite făptura?
Mă doare iubirea în loc să îmi placă așa cum știam...
Un joc mi se pare-acum viața și nimeni nu are câștig...
Curgeau pe fereastră, în stropi, lacrimi, ce picuram
Când eu ascundeam ce-mi venea ca să-ți strig...
Adun fărâmițe și-ncerc să lipesc, poate fac un întreg,
Dar multe sunt lipsă pierdute pe drumuri în timp...
Am pus meșteri buni și-am plătit, poate-mi dreg
Și-mi fac din bucăți de-anotimpuri un nou anotimp...
Dar pleacă râzând și-i aud chicotind pe la spate...
Nebuna de mine ! Credeam c-am să pot să plătesc
Să vrea să-mi repare, acum, toate oalele sparte ,
S-o iau de la capăt cu viața, chiar din nou să iubesc !
Mai dă-mi, Doamne, timp să-mi fac ordine-n mine !
Întinde-mi o mână și ține-mă dreaptă în gânduri...
Un dar mi-e și ziua și clipa, știu asta prea bine...
Mai lasă-mi din ele să scriu niște versuri și rânduri...
Aprilie 10, 2016
VIAŢA-I UN MARATHON
Motto: Viaţa-i un marathon, iar când am trecut linia de sosire ne premiază veşnicia - Maria-Ileana Tănase
Mi-am rătăcit gândurile prin anii trecuţi,
pădurea-i fâşie, mulţi arbori desfrunziţi,
frumuseţea verii s-a destrămat prin flori
şi-n toamna vieţii, suntem mai gânditori.
Frunzele au lăcrimat în toamnele de ieri
şi vârsta nu găseşte vină anilor stingheri,
speranţa rămâne ca şi crengile de brazi,
chiar dacă-ntr-o zi te ridici iar în alta cazi.
Timpul oftează şi anotimpurile se petrec,
suntem în propria competiţie iar anii trec,
viaţa-i un marathon... alergăm în neştire
şi ne premiază veşnicia, la linia de sosire.
Pe tâmplele pădurii adie vânt de toamnă,
îi-amurg şi te cuprinde nostalgia, doamnă,
pădurea vieţii, îşi va desfrunzi copacii toţi,
dar vei înverzi din nou, prin copii şi nepoţi.
6 Aprilie 2016 - MIT
BAT CLOPOTE
Viorel Birtu Pirăianu
clopote bat
și iarăși bat
în ritm funebru
între noi au rămas
spații albe sau goale
cine stă să le măsoare
gânduri înșirate pe ram
vise azvârlite
în noroiul cotidian
cuvinte biete pietre funerare
rătăcite pe drum
o lume tristă
lacrimi se scurg
în tăcere
bat clopote
pentru cine..
de ce...
nu am plecat
am lăsat ușa deschisă
pentru voi...
În secolul acesta
Elena Buldum
În secolul acesta lovit de boala crudă a indiferenței,
Să te ridici mai sus pe culmi-nalte și la rang de am
Obții fără să ceri, nu doar libreta scrisă a existenței
Ci prin respect, trăire și iubire....înflorește-un ram.
Să te-ntorci spre ceilalți și cu iubire să-i privești...
Și să-nțelegi, de au un drept la puțină fericire
De fiecare dată să-ncerci să faci să nu-i lovești
Sau să rănești, măi pomule, cu- așa nefericire!
Ce suflet are-un egoist, și face și pe răstignitul!
Acel, ce jură strâmb și –ngână falsele cuvinte,
Mai simte și are teamă când se apropie sfârșitul
Îi mai rămân pe-acest pământ puține oseminte.
Și te-am strigat ...
autor Urfet Şachir
Și te-am strigat, în visu-mi, deodată,
Prin abur dens, de-un alb imaculat,
Că mi-ai căzut la inima-mi vibrantă
Și-obrazu-ți palid brusc s-a luminat.
Precum e crinul, ființă-adorată,
E dragostea crescută dintre spini,
Cu aroma ei inima-ți îmbată
Și nici nu simți când calci pe mărăcini.
Noaptea își toarnă ploaia ei de stele,
Cunună peste părul tău bălai,
Iar razele se scurg ca niște perle
Pe chipul tău serafic de din rai.
Într-un târziu, când zorile se varsă,
Și te trezești din visul auriu,
Ți se chircește inima și, arsă,
Viața-ți toată este un râu pustiu.
Mangalia, 10.04.2016
Grădina în zori...
Vasile Neagu-Scânteianu
Revarsă grădina
Miresme de flori,
Când umblă lumina-
Cu roua prin zori!
Răsună vibraţii
Din verdele crud,
Ca nişte ovaţii-
Cu sunetul surd!
Cu zâmbet de floare
Umblând cătinel,
O rază de soare-
Dă cerul cu gel!
Apoi se aprinde
Tot Ghemul de aur,
De raze lucinde
Şi frunze de laur!
11-04-2016
PRIVIRI
Superbe raze cristaline
Din ochii tăi, două smaralde
Trimiţi duios până la mine,
Tulturătoare şi calde.
Când îmi răspunzi cu o privire
Mie îmi este deajuns,
Căci înţeleg a ta simţire
Nemaifiind nimic de spus
Pentru că nu mereu găsim
Cele mai bune cuvinte
Să spunem exact ce simţim
Şi-n dozele potrivite.
Ochi negri, albaştri, verzi
Din priviri comunică
Şi-i de preferat să-i crezi
Când sufletul se implică.
Doar privirea nu înşeală,
Ea este sinceră, curată,
Cominicare ideală,
Atunci, acum şi altădată.
Costache Năstase 11.04.2016
RUGĂ
Ţese-mi,Doamne,în alb zările
să-mi desfunzi cărările,
nopţi de dor să se deşire,
să nu plâng în amăgire!
Ţese-mi,Doamne,-n drum gând bun
să nu simt cum toamne-adun,
să mă duci în primăvară,
să fiu pasăre ce zboară!
Ţese-mi,Doamne,visul frumos
să mai cant cu glas duios,
să mă duc după al meu gând
s-aud suflet fremătând!
Ţese-mi,Doamne,drumul senin
să nu cred că zboru-i chin,
să duc mâna printre stele
să-mi aleg locu-ntre ele!
Ţese-mi,Doamne,-n cer iubirea
şi găseşte-i împlinirea
şi,de-a fi să-nfragezeasca,
stele fă să se nuntească!
ST.Burnea.-10.04.2016
Când plâng viorile pe strune
Petale de cais mă ning,
Mă-nvăluie și mă-mpresoară
Și peste suflet se preling
Ca un arcuș peste vioară.
Vioara mea-i dezacordată,
Arcușul cântă scârțăit
Și melodia-i tremurată,
Iar glasu-i stins și pâlpâit.
Dar dac-apoi e acordată
Arcușul scoate murmur blând
Și-aș vrea să cânt încă odată
Să nu o mai aud plângând.
Căci plâng viorile pe strune
Și-și cântă dragostea și dorul
Sau murmură o rugăciune
Și trag peste dureri zăvorul.
Arcușul trage peste suflet
O dâră ca o cicatrice
Și lasă cioturi și un urlet
De vânt nebun prin pădurice.
Mă ning petale de cais
Și se preling, agonizând,
Iar visu-mi moare, interzis,
Rămâne vis, în somn, în gând...
Eugenia Mihu
FLORI DE LACRIMI
Flori de lacrimi au inflorit
Pe mormântu-ți ochilor de piatră
Lugubru și sfâșietor de trist
Se auzea în cimitir o toacă.
De rugăciune te-ai pierdut
Ți-e sufletul ros de rușine
Ești ca frunza,smulsă de vânt
Iertare cauți,dar ea nu vine.
Gândește, iertare când ceri
Să ceri prietene și înțelepciune,
Căci fiecare avem în noi
Văi pline de mister,
Și labirinturi fără ieșire.
Mihaela Ştețiu
FLORI ALBASTRE
Flori albastre, ochii mamei
I-am văzut azi noapte-n vis,
Flori albastre, ochii mamei
Au crescut în paradis .
Ochii mamei, două stele ,
Dulci săruturi-îi voi trimite ,
Şi privesc mereu la ele
Că mi-s florile iubite .
Mamă, demult ai plecat ,
Dar şi acum simt ca-nainte
C-am suflet nemângâiat
Fără dragostea-ţi fiebinte .
Viaţă , mi-ai dat în april
Şi m-ai vegheat cu mult drag ,
Lumină mi-ai dat în suflet .
Mamă, ţi-am plecat din prag .
Mamă, ai plecat în lacrimi
De dureri multe în viaţă ,
Eşti floare crescută-n Rai
Şi-nfloreşti de dimineaţă .
Albastru înger eşti mamă ,
Între flori trăieşti mereu ,
Sfinţenie porţi în suflet
Fiică a Lui Dumnezeu !
Mamă scumpă-ţi mulţumesc
Că ne-ai crescut ca pe stele ,
În urmă toate-ai lăsat
Şi-ai urcat sus între ele .
Azi, de ziua-mi , în april
Privesc soarele şi luna ,
Privesc stele, ochii tăi
Ce m-au iubit totdeauna .
Rouă, din stele albastre ,
Mi-ai picat astăzi pe pleoape
Şi te simt mamă, mereu
Că de mine eşti aproape .
Azi şi mâine şi mereu
Ţi-oi privi ochii-ntre stele
Până când , mamă şi eu
Mă voi ridica-ntre stele .
Autor Maria Turcu
Rochia albastră
Elisabeta Luscan
în rochia de mătase albastră
mă simt o pasăre măiastră
în pas de vals la braţul tău
să zbor nu fie niciun rău
să văd cum urcă paşii-n zbor
pe cer se şterge albul nor
doar flori câmpii şi munţi cu văi
prin fânul proaspăt pus în clăi
cuprind frumosul paradis
cu florile de crin promis
prin levănţică şi-orhidee
să simt că zbor şi sunt femeie
zâmbeşte-mi azi căci mâine cine ştie
să profităm de clip-albastră fie
doar pentr-o zi să-ţi fiu mireasă
la mine-n gând la tine-n casă
LILIACUL DIN SUFLET
Autor: Carolina Baldea
La poarta sufletului meu,
Un liliac, azurul şi-l răsfaţă,
Mă-nvăluie mireasma mereu,
De cer, din adînc, mă agaţă!
E mută privirea-n albastru,
Şi pieptu-i scăldat în parfum,
Te fură, şiret şi măiastru,
Şi vrăjii de bine, croieşte drum!
Liliacul din poartă trăieşte,
Stropit cu frumosul din noi,
Deschide-ţi doar uşa din suflet,
Primiţi-l să-nflorească în voi!
UN OPAC PRIBEAG, CĂLARE...
Gândul meu de sticlă mată,
Un opac pribeag, călare,
A intrat ca o vâltoare
Și se-ntreabă de ce oare
Vântul n-a-ncetat să bată!
În galopuri răsucite,
Printre picături de ploaie,
Se frământă și se-ndoaie,
Cad de-a valma, curg șiroaie,
Când sunt albe, când cănite!
Gândul vine, gândul pleacă...
În lumina din odaie
Nu pot să aștern pe foaie
Gândurile mele, droaie
Supărarea să îmi treacă!
Autor Elena Moisei